Sănătatea din România, pe muchie de cuțit: deficit major la spitale și ambulanțe

CNAS e la limită!

Sistemul sanitar din România se află într-o stare de alertă maximă, fiind amenințat de un colaps instituțional și financiar iminent. Principala cauză a acestei crizi constă în o subfinanțare cronică, agravată de reducerile drastice ale bugetului aplicate de la începutul anului curent.

Noul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, desemnat de Guvernul condus de Luca Niculescu, a oferit o imagine clară asupra deficitului de fonduri într-o conferință de presă susținută imediat după preluarea portofoliului.

Oficialul a semnalat că spitalele generale, serviciile de urgență și ambulanțele operează la limita suportabilității, iar pentru a preveni o paralizie totală a sistemului este imperativă o intervenție rapidă prin rectificarea bugetului.

Contextul politic al numirii sale este relevant pentru înțelegerea dinamicii interne a ministerului. Dr. Alexandru Rogobete și-a depus demisia în luna aprilie 2026, odată cu retragerea miniștrilor PSD din Executivul condus atunci de Ilie Bolojan. În perioada următoare, conducerea interimară a fost preluată de Cseke Attila, până când actualul șef al sectorului a fost reinvestit în funcție.

La conferința de presă, noul ministru a prezentat o adresă oficială (AFR 1163 din 2 februarie 2026) trimisă Ministerului Finanțelor, document care susține teza că actuala criză s-a cristalizat încă din etapa de elaborare a bugetului inițial.

Analiza datelor financiare dezvăluie o discrepanță alarmantă între cererile inițiale ale Ministerului Sănătății și plafonul final aprobat. Instituția a solicitat un buget de 31,91 miliarde de lei, însă autoritățile finanțare au acceptat doar 22,25 miliarde de lei. Această decizie a generat un deficit de 9,65 miliarde de lei, reprezentând o reducere de 30,26% față de cererea inițială. Comparativ cu exercițiul financiar anterior, bugetul total al Ministerului Sănătății a scăzut cu 4,78 miliarde de lei.

Pentru a acoperi aceste lacune, Ministerul Sănătății va solicita aproximativ 1,2 miliarde de lei în cadrul rectificării bugetare.

Prioritatea de finanțare va fi acordată UPU, acțiunilor prioritare, zonelor critice și ambulanțelor, urmând ca apoi să fie acoperite celelalte necesități.

Cum acoperim lacunele?

Strategia include și apelarea la fondul de rezervă pentru a distribui sume mai mici către marile unități de urgență care întâmpină dificultăți, evitând astfel un colaps total.

Situația financiară a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este la fel de tensionată. Bugetul aprobat pentru 2026, de 82,79 miliarde de lei, este insuficient față de necesarul estimat de 94,01 miliarde de lei, ceea ce impune o suplimentare de 11,22 miliarde de lei (creștere de 13,55%).

Până în prezent, execuția bugetară a atins 90,5%, în ciuda faptului că mai sunt două luni din an. Restanțele acumulate de CNAS la data de 20 octombrie însumează 149,74 milioane de lei.

Din această sumă, 82% (123 de milioane de lei) reprezintă datorii neplătite către spitalele generale, 10,2% (15,3 milioane de lei) către medicina de familie, iar 7,5% (11,2 milioane de lei) către medicamentele de specialitate.

Ministrul a explicat mecanismul vicios al blocajului: neplata către spitale de către CNAS duce la incapacitatea unităților sanitare de a plăti propriile facturi către furnizori, creând un cerc vicios care încearcă să fie corectat urgent. Odată cu deblocarea fondurilor, s-au anunțat și măsuri stricte de control la nivelul CNAS, în urma demisiei fostului președinte, Horațiu Moldovan.

Demisia președintelui CNAS este cea mai bună veste din sistem în ultima săptămână.

Voi audita concursurile organizate la casele județene și, în special, contractele semnate în ultimele patru luni în județul Bistrița, a declarat Alexandru Rogobete.

Fostul lider al CNAS a anunțat plecarea sa pe 20 octombrie 2026, printr-o postare pe rețelele sociale.

În urmă cu o săptămână, Cseke Attila avusese deja avertizat că, fără o rectificare bugetară, sistemul medical va intra în blocaj complet în termen de 2-3 săptămâni. Această predicție pare să se materializeze pe măsură ce presiunea asupra resurselor financiare se intensifică.